Nu au uitat nici grosimea sicriului ?i modul de fabrica?ie, salteaua absorbant?, garniturile biodegradabile ?i au dat sfaturi inclusiv la manipularea, transportul ?i depozitarea sicrielor.

Românii au alte obiceiuri ?i pu?ini sînt cei care accept? schimb?rile legate de evenimentele importante din via?a lor. Ei accept? cu greu c? UE le poate organiza botezurile, nun?ile ?i înmormînt?rile.

Ce spune UE...

Potrivit normelor comunitare, grosimea lemnului din care este confec?ionat sicriul trebuie s? fie minimum trei centimetri, fundul co?ciugului trebuie s? fie dintr-o singur? bucat?, toate garniturile interioare s? fie absorbante ?i biodegradabile. Mortul nu va mai fi privegheat în cas? trei zile, ci va fi depus la o capel?. Transportul pîn? la cimitir trebuie f?cut cu ma?ini specializate. Cortegiul funerar va putea intra pe poarta cimitirului dup? ce înso?itorii vor prezenta actele doveditoare privind îmb?ls?marea ?i înhumarea.

Ce cred preo?ii...

Noile recomand?ri au dat na?tere la p?reri pro ?i contra atît din partea preo?ilor, cît ?i a oamenilor de rînd. Preo?ii mai tineri au o altfel de aderen?? la normele europene legate de ceea ce urmeaz? s? se întîmple cu cei trecu?i în nefiin??. "În legisla?ie nu au ap?rut modific?ri în acest sens, iar cînd va ap?rea un act normativ, este normal s? fie îndeplinit. Pe de alt? parte, se invoc? tradi?ia, dar hai s? vedem într-un ora? mai mare, cum este Romanul, ce se-ntîmpl? atunci cînd cortegiul ajunge într-o intersec?ie, de pild?. Se blocheaz? toat? circula?ia, iar mie nu mi se pare normal? o astfel de situa?ie. Din punct de vedere legal, preotul care înso?e?te cortegiul este responsabil de tot ceea ce se-ntîmpl? acolo, iar dac? pîn? acum nu a fost amendat nici unul, pe viitor, dup? ce se vor reglementa lucrurile, trebuie s? ne a?tept?m ?i la a?a ceva", ne-a spus preotul Ciprian N?stase, de la biserica Cimitirului "Eternitatea" din Roman.

... ?i ce fac românii

Multe dintre aceste cerin?e au început a fi respectate ?i la noi, mai ales la ora?. Au ap?rut firmele de pompe funebre, care se ocup? de întreg serviciul funerar, inclusiv de organizarea praznicelor, iar în multe parohii s-au construit capele ?i s?li de praznic.

La Bîrlad, tot mai multe persoane îndoliate aleg serviciile capelelor, care dac? sînt pu?ine. Dintre cele 14 biserici din localitate, doar trei au capele, la care se mai adaug? cele din cimitirele "Trei Ierarhi" ?i "Eternitatea". "Exist? biserici cu capele pentru depunerea defunc?ilor, dar asta nu înseamn? c? biserica este obligat? s? asigure acest serviciu. Recent, am discutat cu reprezentan?ii Prim?riei ?i ai Direc?iei Generale de Administrare a Cimitirelor, care ne-au spus c? exist? proiecte de investi?ii", ne-a spus preotul Constantin Marin. La Cimitirul "Eternitatea" se dore?te transformarea sediului administrativ în loc de depunere a sicrielor. "Vor fi condi?ii de nivel european", a dat asigur?ri administratorul cimitirului, Denis Nogy.

Cu aceste recomand?ri nu sînt de acord mul?i fie pentru c? se încalc? tradi?iile, fie pentru c? nici n-ar avea bani s? le respecte. "Se interzice omului s?-i plîng? pe cei dragi trecu?i în eternitate! Atî?ia ani mortul a stat descoperit în cas? ?i nu s-a întîmplat nimic, iar deodat? este o problem?. Dar ce-o vrea Dumnezeu, vom face ?i noi, nu ne vom opune la nici o dispozi?ie. Mai greu va fi la ?ar?. Nu mai e voie cu dricul? Vor pune dispozi?ie un elicopter ca s? duc? omul mortul la groap??", s-a întrebat preotul Dumitru Cristescu, de la Boto?ani. De aceea?i p?rere a fost ?i preotul Dan Rusu, din comuna nem?ean? Dolje?ti: "La ?ar?, normele astea vor intra mai greu. Lumea este mult mai ancorat? în tradi?ii decît la ora?".

La sate, oamenii trateaz? cu indiferen?? noile reglement?ri ?i respect? doar tradi?iile. "Eu ?tiu a?a: moare omul, c? e mama, c? e tat?, c? e frate, ?i chem?m femeile str?ine de cas?, apoi p?rintele, ca s? fac? toate cele trebuincioase. Se scald? trupul, se îmbrac? în haine frumoase, femeia neap?rat cu furou, care greu se mai g?se?te ast?zi, b?rba?ii cu maiou, se a?az? în sicriu cu fa?a la r?s?rit. Se face priveghi trei zile, neap?rat în casa muncit? de mînu?a lui. Altfel nu va face nimeni niciodat?", a hot?rît m?tu?a Hareta ?tefan, de la Hlipiceni (Boto?ani).

Faliment pentru bocitoare, afaceri pentru ciocli

Cele mai afectate de faptul c? UE le taie orice posibilitate de a-?i mai exercita "profesia" sînt bocitoarele. "Eu îi petrec pe to?i. ?i buni, ?i r?i. E o pl?cere pentru mine s? bocesc la înmormînt?ri. De ce trebuie s? vin? acum Uniunea asta s?-mi ieie ?i ultima mea pl?cere?", a spus Maria Rebenciuc (68 ani) din satul boto??nean Poiana. Ileana Cuc?il?, din acela?i sat, ?i ea bocitoare cu tradi?ii, se arat? dezam?git? de lipsa posibilit??ii de a-?i exercita aptitudinile vocale. Despre ea, s?tenii spun c? boce?te a?a de frumos, ca de pe "plac?": "Eu i-am bocit pe to?i. Dar mie cine mi-o mai boci cînd mi-o veni sorocul?". Asta se întreab? ?i bocitoarele din Bucovina, cunoscute pentru talentele lor.

În schimb, de pe urma noilor norme cî?tig? bini?or patronii magazinelor de pompe funebre. Ei afi?eaz? sicrie la vînzare sfidînd orice regul? a bunului sim? ?i se a?teapt? la cre?teri de venituri. "O s? ne dezvolt?m dup? cum cere legea", a spus Dan Iacoboaie, patronul unei firme din Boto?ani. C? afacerile cu doliu sînt profitabile ne-a confirmat ?i Maria Popescu, de la o firm? de profil din Ia?i: "Merg bine. Avem sicrie ?i mai ieftine, din brad, dar ?i mai scumpe, din mahon. Pe ultimele le-am adus din Italia. Ia uita?i ce frumoase sînt. Au mînere aurite, iar pe p?r?i e sculptat? Cine cea de tain?".

• • •

În ansamblu, recomand?rile europene sînt bune, dar pentru mul?i oameni par ciudate. Mul?i spun c? UE nu le va dicta românilor cum s?-?i îngroape mor?ii, pentru c? tradi?iile sînt mult mai puternice decît normele comunitare. "Nu ne vom subordona normelor europene din acest punct de vedere. Noi, românii, avem tradi?iile ?i obiceiurile noastre, vechi de milenii. Europenii s?-?i vad? de ale lor", a decretat preotul Viorel Mitru, consilier al Episcopiei Romanului. "Tradi?iile, credin?ele ?i practicile în leg?tur? cu înmormîntarea se vor p?stra!", a spus ?i cunoscutul folclorist sucevean Aurel Ciornei.

?i poate pentru a înt?ri acest lucru, de peste dou?zeci de ani, boto??neanul Gheorghe Ivan ?ine în podul casei dou? co?ciuge, unul pentru el ?i altul pentru nevast?... F?cute de mîna lui, din scîndur? groas? ?i f?r? giulgiu biodegradabil. "Eu cu treaba mea, Europa cu treaba ei...". (ASIS)

Sursa : evenimentul.ro